Prevenție și screening — ce trebuie să știi
Această pagină explică două programe publice de screening. Nu înlocuiește consultul medical și nu oferă recomandări individuale — pentru situația ta concretă, întreabă medicul de familie.
Screeningul nu înseamnă că ești bolnav. Înseamnă exact opusul: te testezi tocmai pentru că nu ai niciun simptom. Cancerul colorectal și bolile hepatice cronice evoluează ani buni fără să doară nimic. Când apar simptomele, opțiunile de tratament sunt deja mai puține.
Asociația Mereu pentru Europa este partener în două programe regionale de screening gratuit în Sud-Vest Oltenia, alături de Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, finanțate din Fondul Social European Plus prin Programul Sănătate 2021-2027.
ROCCAS 4 SVO — cancer colorectal
Cod SMIS 344756. Programul se derulează până în 2029 în județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
Cine este eligibil: persoane cu vârsta între 50 și 74 de ani, cu domiciliul sau reședința în Regiunea Sud-Vest Oltenia, din grupuri vulnerabile sau defavorizate socio-economic, ori din comunități cu grad ridicat de vulnerabilitate.
Ținta programului: minimum 31.575 de persoane informate, dintre care cel puțin 25.260 testate efectiv.
Cum arată parcursul, pas cu pas
- Medicul de familie te contactează. El identifică din lista proprie persoanele eligibile și le invită în program. Nu trebuie să te înscrii pe vreo listă separată.
- Consultația preventivă. Completezi un chestionar de risc împreună cu medicul. În funcție de răspunsuri intri pe traseul de risc mediu sau de risc ridicat.
- Testul FIT. Dacă ești la risc mediu, primești un test FIT — un test de sânge ocult în materiile fecale, pe care îl faci acasă. Fără pregătire, fără disconfort, fără deplasare. Îl aduci înapoi la cabinet.
- Rezultatul. Medicul te cheamă, îți explică rezultatul și ce urmează. Dacă testul e negativ, te poți reîntoarce pentru repetarea consultației peste 2 ani.
- Colonoscopia, doar dacă e cazul. Dacă testul FIT iese pozitiv sau ai fost identificat cu risc ridicat, urmează o a treia consultație: ți se explică rolul și riscurile procedurii, ți se face programarea și primești soluția de pregătire, cu instrucțiuni.
Un test FIT pozitiv nu înseamnă cancer. Înseamnă că s-a găsit sânge în probă și că merită investigat mai departe. Colonoscopia poate identifica și îndepărta polipi precanceroși — adică poate preveni apariția bolii, nu doar să o depisteze.
Programul estimează aproximativ 1.388 de colonoscopii pe întreaga perioadă. Toate serviciile sunt gratuite. Detalii complete: pagina proiectului ROCCAS 4 SVO.
LIVERO — boli hepatice cronice
Cod SMIS 344715. Program regional de depistare precoce a bolilor hepatice cronice, adresat unui număr de 18.760 de persoane adulte vulnerabile sau defavorizate socio-economic din Regiunea Sud-Vest Oltenia, dintre care 15.008 vor fi testate.
Ce presupune testul: testare rapidă pentru hepatita B și hepatita C, din sânge capilar — o înțepătură în deget și un rezultat în câteva minute. Programul vizează și alte afecțiuni hepatice cronice: hepatita D, boala hepatică asociată disfuncției metabolice și boala hepatică alcoolică.
De ce contează: hepatitele cronice evoluează adesea decenii fără simptome. Omul se simte bine până când ficatul este deja afectat semnificativ. Un test de câteva minute identifică infecția într-un moment în care tratamentul modern are șanse mari de reușită.
Ce urmează după un rezultat pozitiv: persoana este direcționată către evaluare și stadializare — se stabilește cât de avansată este afectarea ficatului și ce tratament este potrivit. Detalii complete: pagina proiectului LIVERO.
De ce contează aici, în Oltenia
Barierele identificate la nivelul regiunii nu țin de lipsa de voință a oamenilor: infrastructură medicală deficitară, distanța până la centrele de screening, lipsa transportului, imposibilitatea de a plăti servicii medicale private, lipsa informației, temerile legate de colonoscopie, neîncrederea în sistemul medical după experiențe negative, lipsa actelor sau a unui medic de familie.
Programele acestea există ca să scoată din ecuație costul și distanța. Rămâne partea pe care nu o poate rezolva nimeni în locul tău: să te prezinți.
Ce se întâmplă cu datele tale
Rezultatele unei testări medicale sunt date privind sănătatea — categorie specială de date personale, conform articolului 9 din Regulamentul general privind protecția datelor. Sunt prelucrate strict pentru scopul programului, iar informarea completă se face individual, în scris, la înscriere.
Practic, asta înseamnă că rezultatul tău nu ajunge la angajator, la primărie sau la altcineva care nu are un rol medical în programul respectiv. În materialele de comunicare nu publicăm fotografii în care participanții sunt identificabili și nu asociem nicio persoană cu un rezultat medical.
Întrebări frecvente
Mă simt perfect sănătos. Are rost să mă testez?
Exact acesta este publicul screeningului. Testarea are sens tocmai pentru că boala nu dă semne la început.
Trebuie să plătesc ceva?
Nu. Nici testul, nici investigațiile prevăzute în program.
Locuiesc în alt județ decât Dolj.
Ambele programe acoperă întreaga regiune Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
Am deja simptome.
Programele de screening se adresează persoanelor fără simptome. Dacă ai simptome, mergi la medicul de familie sau la un specialist — nu aștepta o campanie de testare.
Nu am medic de familie.
Scrie-ne sau sună-ne. Lipsa unui medic de familie este una dintre barierele pe care programele încearcă să le rezolve, nu un motiv de excludere.
Ce faci mai departe
Primul pas este medicul de familie. Întreabă-l dacă te încadrezi în programul de screening — el are lista și poate face înrolarea.
Dacă nu ai medic de familie, dacă nu ești sigur că te încadrezi sau dacă ai nevoie de sprijin pentru a ajunge la investigații, scrie-ne la mpe@mpe.ro sau sună la +40 351 176 824 ori +40 730 250 628.
Informații suplimentare despre programul de prevenție găsești și pe preventiasalveazavieti.ro.
Proiecte cofinanțate de Uniunea Europeană din Fondul Social European Plus prin Programul Sănătate 2021-2027. Conținutul acestei pagini reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.